Calcularea amprentei de carbon

Aceasta reprezintă o formă de impact negativ asupra mediului înconjurător și înseamnă cantitatea totală a tuturor gazelor cu efect de seră emise direct sau indirect de organizație prin activitățile sale desfășurate, atât în operațiunile proprii, cât și în lanțul valoric (Scope 1, 2 și 3).

Reducerea amprentei de carbon

După realizarea inventarului de emisii, urmează etapele de identificare a oportunităților de reducere și setarea unor ținte pe termen scurt, mediu și lung. Planurile de acțiune ajută companiile să facă tranziția către afaceri mai verzi într-un mod cât mai concret. Aceste planuri sunt extrem de utile deoarece oferă un cadru robust deciziilor de investiții, făcând posibilă analiza și ajustarea proceselor și procedurilor în companii și pe tot lanțul de achiziții. Atât calcularea, cât și reducerea amprentei de carbon sunt procese ciclice, care necesită recalculare periodică, monitorizare permanentă și ajustare la nevoie.

Pentru stabilirea obiectivelor corporative de reducere a emisiilor de carbon până la zero net în conformitate cu știința climatică companiile pot folosi resursele și metodologia pusă la dispoziție de inițiative internaționale precum Science Based Targets Initiative sau SME Climate Hub (dedicat companiilor mici și mijlocii).

Lanțul valoric include furnizorilor, distribuitorilor, clienților / consumatorilor

Având în vedere faptul că cea mai mare categorie de emisii ale oricărei companii este categoria emisiilor indirecte din lanțul valoric, cooperarea pentru a construi lanțuri valorice sustenabile este un demers-cheie în atingerea obiectivelor de climă în mediul privat. Un rol esențial îl au companiile mari în educarea și implicarea partenerilor din zona IMM. Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă aproximativ 90% din afaceri și peste 50% din ocuparea forței de muncă la nivel mondial, potrivit Băncii Mondiale. În acest moment, maturitatea și resursele disponibile ale IMM-urilor pentru a lua măsuri împotriva schimbărilor climatice sunt limitate. Pentru a avea vreo posibilitate de a reduce la jumătate emisiile globale până în 2030, IMM-urile trebuie să aibă acces la toate aceste informații și să se alăture cursei către Net Zero.

Comunicare internă constantă și dezvoltarea de programe care să crească nivelul de înțelegere, implicare și asumare a angajaților

Reducerea amprentei de carbon este un efort colectiv de durată, iar procesul nu este neapărat unul ușor și poate veni însoțit de frustrări, însă cu explicațiile potrivite, angajații pot înțelege motivele ce stau în spatele acestei decizii de management și beneficiile lor pe termen scurt, mediu și lung.

Compensarea emisiilor ce nu au putut fi reduse prin retehnologizări sau din cauza limitărilor de buget

Companiile pot compensa aceste emisii prin diverse mecanisme de offsetting, precum achiziționarea de Garanții de Origine pentru compensarea emisiilor provenite din consumul de energie, achiziționarea de certificate de carbon sau certificate de biogaz, urmând să pornească ulterior procesul de eliminare treptată a emisiilor. Ideală este susținerea cu precădere a proiectelor locale de reducere a emisiilor (precum împăduririle). O altă strategie poate fi insetting-ul, maparea tuturor acțiunilor de reducere și certificare din cadrul companiei, alături de setarea unei taxe interne de carbon - o taxă de carbon pe emisiile curente aferente companiei, fondul rezultat fiind dedicat investiților și activităților de reducere a emisiilor în anul următor.

Acest plan ajută companiile să își demonstreze angajamentul ferm pe calea tranziției către un business verde și responsabil, dar și să evite greenwashing-ul.

Într-un nou articol #InfoClima intitulat "Cum vedem greenwashingul astăzi?", Daria Hau atrage atenția la faptul că greenwashing-ul apare atunci când companiile nu plănuiesc să facă cel mai important lucru pentru a ajunge la stadiul de emisii net 0, și anume să își schimbe modul de funcționare astfel încât să emită mai puțin. În schimb, se bazează pe investiții în proiecte care reduc emisii în altă parte, în afara “bucătăriei” lor. Cel mai important indiciu ca să depistăm greenwashing-ul este răspunsul la ântrebarea asta: aduce promisiunea unei companii vreo schimbare la modul ei de funcționare?

Procesul de raportare nefinanciară stabilește impactul social, de mediu și economic al unei companii.

Obiectivele de afaceri ale companiilor sunt inseparabile de societatea și mediul în care acestea operează, iar eșecul de a lua în considerare impactul asupra acestor două componente ar face activitățile companiilor nesustenabile. Așadar, raportarea financiară și cea nefinanciară sunt două instrumente care pot aduce o mulțime de beneficii companiilor, dar și consumatorilor, în cazul în care acestea sunt utilizate într-un mod coerent și consistent.

Companiile au nevoie să îşi transforme modelul de afaceri şi de operare pentru a deveni organizaţii cu adevărat sustenabile, iar cele care reuşesc să facă acest lucru generează cu 21% mai mult profit şi au un impact pozitiv de durată atât asupra mediului, cât și a societății, conform unui studiu din 2021, realizat de Accenture împreună cu Forumul Economic Mondial.

Regândirea modelului clasic de afaceri într-un model circular, bazat pe reciclare, reutilizare și reducere

Până în 2050, cantitatea deșeurilor generate este estimată să crească cu 70%. O soluție la această problemă majoră de mediu o reprezintă economia circulară. Companiile trebuie să identifice oportunități de valoare în propria lor organizație pentru a se pregăti pentru tranziția de la economia lineară către economia circulară. Fără un progres concret în economia circulară, nu ne vom putea realiza obiectivele climatice și nici nu vom putea construi o lume mai sustenabilă, care să consume mai puțin din resursele limitate ale planetei.

Creditele verzi trebuie să fie aliniate cu Taxonomia Europeană de Mediu

Un dicționar al cărui scop este de a ghida investițiile private către activitățile necesare pentru atingerea neutralității climatice. Acest proces de “înverzire” a finanțărilor acordate trebuie însoțit și de eforturi în educarea companiilor pentru a înțelege atât urgența acțiunii în adresarea problemelor de mediu în contextul crizei climatice, cât și beneficiile ce rezultă din acest angajament: pregătirea pentru modificările legislative, eficientizarea costurilor și a consumurilor de energie, poziționarea mai bună a brand-ului, relațiile cu investitorii și partenerii de afaceri, îmbunătățirea percepției regionale, re-alinierea cu schimbările din industrie, atragerea de noi talente, generarea unor noi surse de cerere etc.

Conform unor evaluări (Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială 2021), necesarul de finanțare aferent investițiilor „verzi” identificate de autoritățile din România și de sectorul privat ar depăși 60 de miliarde euro până în anul 2030.