Transpunerea legislației europene într-un ritm alert

susținută de formularea unor poziții bine întemeiate pe dovezi științifice, date de calitate, raportare și monitorizare a progresului în atingerea țintelor și atragerea într-un mod cât mai eficient a fondurilor europene disponibile pentru tranziția „verde”.

Formularea de politici publice eficiente în prevenirea și atenuarea schimbărilor climatice*,

în linie cu tendințele de la nivel european și regional, dar luând în calcul specificul național în materie de resurse naturale și de dezvoltare a ramurilor economiei. Procesul vizează atât implicarea autorităților publice centrale, cât și a celor locale.

Creșterea investițiilor în energie regenerabilă, cu beneficii economice și de mediu deopotrivă

de exemplu, conform unui studiu recent, 11 orașe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potențialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor din patrimoniul local).

Creșterea procentului de achiziții publice verzi, dar și a criteriilor tehnice verzi din caietele de sarcini.

România investește în achiziții publice aproape o cincime din PIB-ul țării, mai mult decât media europeană de 16%. Administrația publică are o mare putere de cumpărare, iar această oportunitate poate fi utilizată prin politici publice care să contribuie la minimizarea impactului negativ de mediu, așa cum este clar menționat în Green Deal și Planul de Acțiune pentru Economie Circulară. Astfel, statul poate avea un rol-cheie în stimularea dezvoltării pieței locale de servicii și produse verzi, în ajustarea mecanismului cerere – ofertă, în disciplinarea și responsabilizarea actorilor economici, ce pot colabora pentru Acțiune Climatică prin lanțuri valorice mai verzi.

Decarbonizarea sectorului transporturilor

prin elaborarea de strategii specifice și planuri de mobilitate durabilă, investiții în infrastructură, crearea de stimulente pentru susținerea companiilor în tranziție. Transporturile reprezintă un sector cu emisii de dioxid de carbon în creștere, aflat printre cele mai poluante, raportat la valoarea adăugată economică pe care o produce: transporturile sunt responsabile de circa un sfert din emisiile de CO2. Sectorul de transporturi rutiere trebuie să îşi reducă amprenta de carbon cu 90% până în 2050, pentru a contribui la atingerea scopurilor din Green Deal (Pactul Verde European).

Decarbonizarea orașelor

prin elaborarea unor politici, strategii și planuri de acțiune integrate (mobilitate, energie, deșeuri, construcții, crearea de zone verzi și albastre,  planificare metropolitană etc), dar și prin dezvoltarea de parteneriate public-private eficiente. Orașele joacă un rol central în atingerea neutralității climatice până în 2050, scopul final al Pactului Verde European. Orașele ocupă doar 4% din suprafața Uniunii Europene, dar găzduiesc 75% din populația acesteia. Mai mult, orașele sunt responsabile pentru peste 65% din energia consumată global și pentru 70% din emisiile CO2. Până în 2050, ambiția UE este ca toate orașele din Europa să fie neutre din punct de vedere climatic.

De exemplu, în 2021, Lisabona* a devenit primul oraș care a introdus un buget participativ „verde” pentru a sprijini proiectele de atenuare și adaptare la schimbările climatice (cum ar fi pistele pentru biciclete, plantarea de copaci pentru reducerea căldurii stradale, etc.), toate acestea fiind alese de rezidenții locali.

Prioritizarea și susținerea investițiilor în sectorul de cercetare dedicat soluțiilor bazate pe natură

care ne ajută să răspundem mai bine crizei climatice în multiple sectoare poluante. Comisia Europeană definește soluțiile bazate pe natură pentru adresarea provocărilor societății ca ,,soluții inspirate și susținute de natură, rentabile din punctul de vedere al costurilor, care oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc mai multă natură și procese naturale în orașe, peisaje terestre și marine, prin intervenții sistemice, eficiente din punct de vedere al resurselor, adaptate condițiilor locale” (Comisia Europeană, 2021c).

Sprijinirea companiilor în procesul de tranziție către o economie circulară.

Economia circulară este un model de producție și consum, care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil. Astfel, se prelungește ciclul de viață al produselor. Trecerea la o economie mai circulară ar putea aduce reduce presiunii asupra mediului. În prezent, producția materialelor de uz zilnic generează 45 % din emisiile de CO2.

În iulie 2022, Ministerul Economiei a anunțat o nouă schemă de ajutor de stat prin care va acorda sprijin de până la 200.000 de euro pentru proiecte care promovează economia circulară.

Sprijinirea companiilor în reducerea amprentei de carbon*

prin instrumente digitale care aduc îmbunătățiri eficienței energetice pe partea de consum al clădirilor pentru încălzire și răcire, dar și o reducere a consumului de energie în procesele industriale.

Integrarea instrumentelor digitale în strategiile sectoriale de decarbonizare

având în vedere faptul că digitalizarea este una dintre cele șase transformări-cheie necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă ale Națiunilor Unite. Dacă sistemul de sănătate ar fi o țară, ar fi al 5-lea cel mai mare emitent la nivel global, depășind industria aeronautică sau maritimă. Un studiu recent arată faptul că până în 2030, aproximativ 40% din vizitele medicale ale pacienților, ar putea fi efectuate la distanță.

Promovarea utilizării eficiente a resurselor

pentru atenuarea și combaterea schimbărilor climatice și intensificarea eforturilor către Net Zero prin măsurarea și diminuarea propriei amprente de carbon. Autoritățile publice au în prezent oportunitatea de a fi un model de bună practică, în special pentru companiile la început de drum așa cum sunt majoritatea IMM-urilor din România.